Iubirea e asemenea mării. Uneori e liniştită, alteori e furtunoasă. Corabia ce se află în larg e sufletul omului care este purtat de valurile iubirii. Iar cu cât corabia este mai în larg cu atât sufletul este mai impregnant de sentimentul suprem şi mai dornic să-i cunoască tainele. Dar cârmuitorul? Cine este? Este raţiunea care oricât s-ar lupta cu valurile, sfârşeşte prin a se lăsa prinsă în mrejele iubirii. Dar ce s-ar face o corabie fără apă? Dar un suflet fără iubire?

Eşti un fulg din zarea cea curată,
Eşti o linişte a nopţii minunată,

Eşti un vis al nemuririi ce-l atrag,
Eşti un înger al iubirii, înger drag.

Eşti zâmbetul în larg ce se destramă,
Un gând în permanenţă ce mă cheamă.

Eşti o aripă de soare şi de vânt,
Eşti o lacrimă în floare pe pământ.

Eşti zâmbetul ce cade pe-a mea faţă,
Eşti boabele de rouă în prag de dimineaţă.

Eşti un zâmbet, eşti o aripă de vis,
Eşti un cântec, un dor de necuprins.

Eăti o lacrimă din ochii mei vioi,
Eşti un dor ce plânge pentru noi,

Eşti o viaţă-nfloritoare ce-o ador,
Eşti o pasăre ce o răpesc din zbor...

Am plutit pe marea fericirii
Şi mă miram cum de plutesc,
Sub cerul magic al iubirii
Pe care iată, astăzi o trăiesc.

Ne pierdeam în valuri mari
Distanţele erau aşa de mici,
Pluteam aşa de solitari
Doar noi, două bărci mici.

Zburam apoi în spaţii ireale
În dimineţi cu soare plin,
Ne atingeam braţele goale
Fără să ştim că noi plutim.

Nu ne ascundeam de lume
Care de noi era departe,
Aveam atâtea a ne spune
Pe a iubirii valuri înspumate.

Din valurile mării şi răsărit de soare
Ai apărut iubire, iubirea mea cea mare
Tu ai venit tiptil şi-n suflet mi-ai intrat
Acum eu te iubesc şi te iubesc curat

Şi razele de soare cunună ne-au făcut
Sunt tare fericite că noi ne-am cunoscut
Şi imi doresc iubire să nu ne desprţim
Acea cunună mare în doi s-o împletim

Să mergem înainte, pe drumul fericirii
Aşa cum am pornit în numele iubirii
Şi nimeni şi nimic să nu se-mpotrivească
Şi flori multicolore în cale să ne crească

O căpsună cu pistrui
Şi cu-n fes micuţ, verzui
Se plîngea că de la soare
Toţi pistruii-i cresc mai tare
Şi că are mult necaz
Că-i prea roşie-n obraz
Şi, pân' să răsară luna
Se tot văicărea într-una.
— Of şi vai, fir-ar să fie,
De ce n-am, precum ciuperca,
Pe căpşor o pălărie

Periuta: Fuga fuga cu fuguta, spala dintii periuta
Dupa el sapunul vine si ma spala bine bine
Si urmeaza servetelul, sunt curat ca ghiocelul.
Mama: Mama ne mangaie, soarele luceste
Soarele e unul, mama una este.
Painea: Sa nu arunci copile, painica jos nicicind
Caci undeva departe plinge-un copil flamind
Si cata-un colt de paine prin iarna-nfrigurat
Si daca nu gaseste adoarme-nlacrimat.
Si-n somn i se arata, tu sa-ti inchipui poti?
Pamantul cit o paine ce-ajunge pentru toti.

Gradinita
Gradinita de copii
Plina e de jucarii
Papusele,ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli ,multumiti,
Pentru lucru pregatiti.

Doctorita
O fetita cu fundita,
Se ducea la gradinita.
Iar bunica o-ntreba?
- Unde te duci nepoata mea?
-Eu ma duc la gradinita
Sa ma fac doctorita.

MARTINEL
Ursuletul Martinel
A-nvatat un cantecel.
Si ii place, ca-i usor:
Mor, mor, mor si iar mor, mor.

Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică
Dar de când băiatu-nvaţă
Poezia despre raţă,
Rică ştie cum să zică
Râu, răţuşcă rămurică.

URSUL
Ursul prin pădure umblă,
Ursuleţul stă la umbră
Şi bea apă din urcior.
-Ce căldură! Mor-mor-mor!